Praznuirea se face pe 13 decembrie -Mare ocrotitoarecelor nascuti de ziua ei!

Se crede că troparul și rugăciunea către Sf.Otilia -de acea aceasta si apare cu ochii inicoana- deoarece este vigilenta la pericolele ce pot sa vina si te ocroteste de necazuri mari si primejdii mari. Aparatoare de accidente rutiere ,de primejdii, ocrotitoarea vederii in timp ce conduci si evitarea obstacolelor. Grabnic ajutatoare in necazuri mari.Interventii chirurgicale ,mare vindecatoare de boli ce doctorii sunt neputinciosi.Protejeaza vederea ,iar pe cei ce au probeleme cu ochii le ajuta sa isi recapete vederea. Ocrotitoarea familiei de necazuri si dusmani -Ocrotitoarea gospodariei .

Ajuta sa ai spor in case si tot ce este de trebuintza,inmulteste toate in casa(cateodata vezi ca ai putina faina si cand vrei sa gatesti realizezi ca parca s-a inmultit iti ajunge pentru ce tb sa gatesti,te ajuta sa scapi de datorii.Mare facatoare de minuni.

Se roaga cei care au probleme cu vederea ca sa isi recapete vederea ,cei sanatosi pentru protectia vederii!

În vremea Regelui Austrasiei, Childeric al II-lea (650 – 675), ducele  Adalric (Etih), fiul intendentului suveranului, a vrut să întemeieze o mănăstire spre slava lui Dumnezeu. Niște vânători i-au au arătat un loc aflat pe o înălțime, care fusese pe vremuri fortificată. Aici a construit o biserică  și se pregătea să așeze călugări, când soția sa, Bereswinda, care era rudă cu Sfântul Leger (2 octombrie), a dat naştere unei fiice oarbe. Ducele a fost tulburat de aceasta și, deși era evlavios, a poruncit să fie omorâtă copila. Însă Bereswinda a încredințat-o unei slujnice care fusese dată afară și care a avut grijă de ea vreme de un an. Apoi  a dus-o la mănăstirea Balme (astăzi Baumeles Dames), a cărei stareță era o mătușă a Bereswinda. La un semn dumnezeiesc, episcopul irlandez Erhard de Ardagh, care pe vremea aceea străbatea Bavaria, a venit să o boteze cu numele de Otilia (Otilia înseamnă „lumina lui Dumnezeu”).

Când a ieșit din scăldătoarea Botezului pentru a primi pecetea darului Sfântului Duh, copila și-a recăpătat vederea și l-a privit pe episcop cu ochi limpeziOtilia a crescut printre călugărițe și a înaintat în toate virtuțile evanghelicești, într-atât încât a trezit pizma unora dintre surori. Atunci ea l-a chemat în ajutor pe fratele său care, în ciuda interdicției lui Adalric, a trimis o căruță ca să o ia și să o aducă la Hohenburg (astăzi Mont Saint-Odile). Văzând-o, ducele, cuprins de mânie, l-a lovit pe fiul său cu toiagul, iar acesta a murit la puțină vreme după aceea din pricina loviturii. Dându-și seama de greșeala sa, tatăl ucigaș s-a retras la mănăstirea pe care o întemeiase, pentru a-şi petrece restul zilelor în lacrimi de pocăință. A încredințat-o pe Otilia unei călugărițe de origine britanică, dându-i atât cât avea nevoie ca să poată trăi în mănăstire, unde fusese primită ca slujnică.

După câtva timp de la moartea celei care se îngrijea de copilă, Aldaric a întâlnit-o pe Otilia în timp ce aceasta ducea pe ascuns puțină făină unor săraci. Înduioșat, a uitat ura pe care i-o purta și i-a lăsat moștenire toate bunurile mănăstirii, cerându-i să ierte păcatul pe care-l săvârșise față de ea. Murind el la scurt timp după aceea, Sfânta Otilia a dobândit, cu mult post și rugăciune, izbăvirea lui din chinurile iadului. Mai apoi, sfânta a devenit stareța mănăstirii, unde trăiau mai bine de o sută treizeci de monahii. Cum la această mănăstire era greu de ajuns, pentru pelerinii și bolnavii care veneau să-i ceară rugăciunile, Otilia a pus să zidească o a doua mănăstire, cu o biserică închinată Sfântului Martin și un azil pentru săraci. Apoi, ca urmare a unei arătări a Sfântului Ioan Botezătorul, a mai zidit și o biserică în cinstea acestuia.

După ce a luptat ani îndelungați pentru folosul turmei sale duhovnicești, aflând că se apropia ceasul izbăvirii de greutățile acestei lumi, Sfânta Otilia și-a adunat ucenicele în capela Înaintemergătorului pentru a le da ultimile sale îndreptări, apoi i-a trimis pe toți la Dumnezeiasca Liturghie în Biserica Maicii Domnului. Când s-au întors, maica lor întru Hristos își dăduse sufletul înainte de a primi Sfintele Taine. De aceea s-au rugat cu înflăcărare, iar sfânta a revenit la viață pentru a se împărtăși cu Trupul și Sângele Domnului cele de viață dătătoare. A adormit apoi de îndată și a fost înmormântată în capela Înaintemergătorului. Mai târziu, cinstirea ei s-a răspândit peste tot în Europa, mai ales în Alsacia, unde pelerinii vin în continuare în număr mare la Mont Saint-Odile.

Sfântă Preacuvioasă Maică Otilia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi! Multumim pentru toate darurile daruite noua!

Icoana  Sfântă Preacuvioasă Maică Otilia- simbolizeaza inca din Evul Mediu victoria binelui asupra raului, devenind, din aceasta pricina, integrat in numeroase traditii si sarbatori crestine de pretutindeni! Aceasta icoana este BINECUVANTAREA FAMILIEI cu spor ocrotire in toate cele de trebuinta- prin ocrotirea ei de boli si necazuri si duhuri necurate, cu ajutorul prezentei Sfântă Preacuvioasă Maică Otilia mai ales stiut ca ocrotitor ai copiilor , Cadoul ideal pentru, aniversari de nume, botez, nunti,casa noua - simbolizand Ocrotirea FAMILIEI .