În 1896, s-a născut un fiu în familia diaconului Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Ekaterinburg, Stefan Bogoyavlensky, care a fost numit Konstantin la botez.La fel ca mulți copii din familiile clerului, Konstantin a călcat pe urmele tatălui său: la vârsta de zece ani a fost trimis să studieze la Școala Teologică din Ekaterinburg.Adevărat, studiile la început nu i s-au dat ca dar.

Astăzi ne este greu să judecăm motivele proastei sale progrese: fie că a fost sănătatea precară sau altceva, dar în lista studenților școlii teologice, întocmită după un an de teste pentru anul universitar 1907-1908, se pare că un elev de clasa a II-a Konstantin trebuia să țină după vacanță reexaminarea la rusă (scris), latină și aritmetică.Reexaminarea a avut succes, studiile au continuat, iar în 1911, după absolvirea facultății, Konstantin a fost trecut în clasa I a Seminarului din Perm, la categoria a II-a. În timpul studiilor, a locuit în căminul Seminarului Teologic, care era situat pe strada Monastyrskaya.În primăvara anului 1917, studiile lui Konstantin s-au încheiat, iar dacă în momentul admiterii era înscris la categoria a II-a, atunci a părăsit Seminarul printre studenții categoriei I și i s-a acordat titlul de student al Seminarului. . Până atunci, el fusese deja hirotonit la gradul de presbiter și numit într-o funcție preoțească la biserica satului Merkushino (posibil o altă ortografie: Merkushinsky), districtul Verkhotursky.

În întreaga lume ortodoxă, acest sat este cunoscut ca locul apariției Sf.Moaste binemirositoare si incoruptibile ale unuia dintre minunații sfinți ruși - neprihănitul Simeon din Verkhoturye, mare făcător de minuni, al cărui nume este venerat cu mult dincolo de Urali și Siberia.

Satul a fost fondat în 1620 ca punct de tranzit pe ruta comercială siberiană. Datorită frumosului peisaj natural, în care complexul bisericii se amesteca armonios, la începutul secolului al XX-lea Merkushino putea fi numit unul dintre cele mai frumoase sate din Urali. (În sat au fost construite 2 biserici: una mică în cinstea Sf.Drept.Simeon sub altarul căruia se afla un mormânt al unui om drept cu un izvor cu apa datatoare de viatza si vindecatoare, o alta biserica majestiuoasa era inchinata  în cinstea Arhanghelului lui Dumnezeu Mihail; bisericile erau legate printr-o galerie de cărămidă acoperită).

După absolvirea Seminarului în aprilie 1917, părintele Konstantin a mers imediat la locul slujirii sale. În luna mai a aceluiasi an, în cartea metrică a Bisericii a Sf.Arhanghel Mihail din Merkushino are deja înregistrări făcute de mâna unui tânăr preot (de exemplu, despre săvârșirea botezului copiilor).

În vremuri tulburi, a început slujirea părintelui Konstantin, țara era în pragul unei revoluții. După sosirea noului guvern, a venit o perioadă de procese severe pentru întreaga Rusie, au izbucnit revolte populare în diferite locuri.În 1918, în districtul Verkhotursk, a existat o rezistență serioasă la ordinea stabilită. Memoriile participanților la războiul civil spun că țăranii și proprietarii de pământ „adunau arme, făceau sulițe, știuci, turnau gloanțe pentru puști de vânătoare în forje.

Au anunțat mobilizarea cailor si a oamenilor, au efectuat exerciții militare. În iulie 1918, „a fost organizată o răscoală împotriva regimului sovietic. Răscoala a cuprins șapte judete: Merkushinskaya, Krasnogorskaya, Deryabinskaya, Otradnovskaya și trei provincii Makhnevsky. Și pe 3 iulie au organizat o excursie la Verkhoturye, la care a participat întreaga populație, unii cu un topor in mana, alții pur și simplu fără nimic. Memoriile menționează uneori că rebelii au găsit sprijin din partea clerului.

După înăbușirea rebeliunii, a avut loc un val de represalii în districtul Verkhotursky. Inclusiv în s. Merkushino, a fost comisă o execuție „demonstrativă” (conform locuitorilor locali) a unui preot și a unui șef a bisericii. Când au fost conduși de la biserică la locul execuției, dincolo de cimitirul satului, Pr. Sf.Constantin a mers și isi canta singur prohodul,slujba de inmormantare pe tot drumul. Au fost siliți să-și sape propriul mormânt, iar apoi, în vizorul sătenilor adunați cu forța, au fost împușcați.

Ca și în cazul oricărei alte biserici, Merkushino avea două cărți metrice - cununii, cealaltă - informații despre înmormântări, litii, slujbe de pomenire. Încă din 5 iulie 1918, părintele Konstantin a făcut o intrare în prima dintre aceste cărți.Și deja pe 17 iulie, în a doua carte, a apărut o intrare că „preotul bisericii locale Konstantin Stefanov Bogoyavlensky” a fost î îngropat în curtea bisericii. Cauza morții - „execuție”. Este indicată și ziua morții - 14 iulie, în coloana „vara defunctului” este numărul „22”. Înmormântarea Noului Mucenic a fost săvârșită de preotul Alexei Hlinov, diaconul Feodor Alekseev și psalmistul Alexander Gashev. 14 iulie 1918 a fost o după-amiază de duminică .

S-a păstrat o carte de comemorare a acelor ani cu numele slujitorilor lui Dumnezeu uciși, printre care majoritatea sunt preoți, diaconi și călugări. Astăzi sunt slăviți ca Sfinții Noi Martiri și Mărturisitori ai Rusiei. Deoarece cartea de comemorare a fost tipărită într-un mod tipografic, există toate motivele să presupunem că a fost compilată pentru a fi distribuită în toate bisericile din Ural și, posibil, nu numai. La numărul 31 scrie: „Konstantin Bogoyavlensky, p. Merkushinskoe, Verkhot. împuşcat la 14 iulie, p. Merkush."

Însă numărul bisericilor în care se putea săvârși pomenirea noulor martiri si mucenici era din ce în ce mai mic în țară. În Merkushino, în anii puterii sovietice, a fost distrus un ansamblu arhitectural zvelt de două biserici și o galerie care le-a conectat: Catedrala Arhanghelul Mihail a fost aruncată în aer, galeria a fost demontată  caramida cu caramida, Biserica Sf. Dr.Simeon a servit mai întâi ca sală de sport. , iar apoi a fost abandonata și s-a prăbușit treptat.Și satul însuși, fiind lipsit de sprijin spiritual, a început să se golească și încet-încet să moară. Locuitorii, capturați de vârtejul „planurilor șoc pe cinci ani”, au uitat și ei de preotul ucis.

Dar Domnul a fdorit să-și arate mila Sa față de pământul siberian și să arate slava Sf.Parinte si pe pamant printre  sfinții Săi. În 1996 în Loc. Merkushino, o curte a Mănăstirii Novo-Tikhvin a fost fondată, Biserica Sf. Dr.Simeon a fost restaurată treptat, în mai 2001, a fost făcută a doua așezare a Bisericii Arhanghelul Mihail pe fundația păstrată.Și la un an după , pe 31 mai 2002, în timpul lucrărilor de construcție,au fost descoperite Sf.Moaste binemirositoare si  incorupte ale unui preot necunoscut,acestea  au fost găsite în partea stângă, culoarul Dmitrievsky al bisericii restaurate. După cum s-a dovedit mai târziu, acesta a fost împușcat în cap.

Aici a fost găsită și o mică Evanghelie într-un cadru metalic, tipărită în Tipografia Sinodală din Moscova în 1893. Pe prima pagină era o inscripție: „4/V 1917, Perm”, „Preot. Constantin Bogoyavlensk.

În urma unui studiu grafologic, s-a putut stabili că intrarea a fost făcută de preotul Konstantin Bogoyavlensky. Atunci a început strângerea de informații, care a făcut posibilă aflarea despre acest nou sfânt al lui Dumnezeu.

Pentru realizarea studiului au fost invitați experți în medicină legală: șeful biroului regional de expertiză medico-legală N.I. Nevolin și șeful secției de medicină legală a biroului A.V. Nikitin. Potrivit experților, înmormântarea a fost făcută cu nu mai puțin de 40 și cu nu mai mult de 85 de ani în urmă, rămășițele aparțin unui preot care a fost împușcat în cap.Absența unei distrugeri semnificative a oaselor craniului a făcut posibilă presupunerea că focul a fost tras cu un pistol Mauser sau un revolver Nagant. Înălțimea bărbatului ucis era de 176–178 cm, avea părul blond lung, ușor ondulat și o barbă mică.

De remarcat că în timpul lucrărilor de restaurare a Bisericii Arhanghelul Mihail au fost descoperite câteva zeci de înmormântări, printre care mai multe înmormântări preoțești în apropierea altarului. Cu toate acestea, în niciuna dintre ele rămășițele nu se aflau într-o asemenea stare de conservare și adesea erau doar oase. Dintre preoții îngropați, niciunul nu a fost împușcat în cap.

Este de remarcat faptul că rămășițele incoruptibile ale sfințitului mucenic Konstantin Bogoyavlensky au fost găsite cu o lună și jumătate înainte de canonizarea sa ca nou martir. Pe baza hotărârii Consiliului Episcopilor Bisericii Ortodoxe Ruse, prin Hotărârea Sfântului Sinod din 17 iulie 2002, a fost canonizat sfințitul mucenic Constantin.

Slava Tie Doamne pentru darurile Tale!